DESPRE PSIHOTERAPIE

Ce este Psihoterapia?

Psihoterapia este ”terapia prin cuvinte”, un alt fel de tratament al sănătății mintale și  o gestionare a simptomelor de natură psihologică; utilizează tehnici și metode de analiză, codificare și evidențiere a unor gânduri, emoții sau reacții distructive, dezadaptative pentru client. 

Psihoterapeutul  este un observator ce devine un ghid pentru un client ce dorește o ameliorare a intensității simptomelor, ajută și stimulează clientul pentru a-și regăsi resursele și a-și identifica adevăratele limite obținând o SCHIMBARE A STILULUI DE VIAȚĂ sau o CREȘTERE A CALITĂȚII VIEȚII.

Psihoterapie vs Consiliere?

Psihoterapia impune o intervenție de natură superioară consilierii deoarece se intervine pe mai multe planuri ale personalității clientului; numărul de ședințe este de minim 10 ședințe cu o durata unei ședințe de 50 min. 

Ambele forme se bazează pe RELAȚIA CLIENT-TERAPEUT ce presupune o colaborare și o participare activă din partea ambelor părți.

 Psiholog vs Psihoterapeut vs Psihiatru

Psihologul este licențiatul Facultății de Psihologie cu specializare în: Psihologie Clinică, Psihologie Educaţională, Psihologie Organizațională etc.; studiază și evaluează structura psihicului și a comportamentului uman, efectuează testarea psihologică,  și poate face recomandare pentru modalitaţi de gestionare și soluţionare a diferitelor probleme psihologice.

Psihoterapeutul este absolventul unui Master de Psihoterapie sau al unui curs postuniversitar de formare cu specializare în psihoterapie; utilizează tehnici și metode specifice tipului de psihoterapie pentru care a primit acreditarea din partea forului superior al cărui membru este sau a aderat.

Psihiatrul este medic, absolventul Facultății de Medicină și are ca specializare Psihiatria; acesta analizează și identifică existența unei patologii de natură psihiatrică și poate recomanda un tratament de specialitate (medicație).

Beneficiul Psihoterapiei

Demersul Psihoterapiei devine necesar în situații diverse, când există:

• dificultăți de comunicare, relaționare între 2 sau mai multe persoane;
• o situație de criză existențială sau de manifestări deficitare în dezvoltare (situații specifice din perioada copilăriei sau a adolescenței);
• evenimente traumatizante cu un impact psihoemoțional major (divorțul partenerilor, divorțul părinților, deces, accident, victimă viol, etc);
• atac de panică sau anxietate generalizată;
• stimă de sine scăzută;
• Sindromul oboselii cronice cu manifestări specifice stresului;
• o patologie din sfera Psihiatriei a cărei simptomatologie nu se reduce ca intensitate sub tratament (vezi exemple în tipurile de patologii unde se poate aplica Terapia Cognitiv-Comportamentală)

Cine poate beneficia de psihoterapie?

Psihoterapia este eficientă oricărei persoane ce traversează o perioadă dificilă din viața și consideră că nu are nici o soluție pentru impasul în care se află sau are o multitudine de variante de soluționare dar nici una dintre ele nu este satisfăcătoare.

Există și situații în care o persoană este diagnosticată psihiatric și beneficiază de un tratament medicamentos. Totuși, întrebările, zbuciumul psihic rămâne. Psihoterapia asociată cu tratamentul psihiatric scurtează în multe cazuri perioada de obținere a rezultatelor dorite.

Ce obțin în urma psihoterapiei?

La finalul unui demers psihoterapeutic clientul va putea:

• să gestioneze rațional și argumentat situațiile dificile fără a face scenarii distructive sau catastrofizante;
• să evalueze situația dificilă / impasul dintr-o altă perspectivă;
• să dezvolte noi modalități de abordare a unei probleme;
• să înțeleagă și să învețe să accepte cauzele problemei;
• să-și gestioneze emoțiile negative;

Durata

Pentru ca un demers psihoterapeutic să-și dovedească eficiența, se recomandă ca frecvența întâlnirilor să fie săptămânală, preferabil în aceeași zi și la aceeași oră; 

psihoterapia individuală - 50 min;  

psihoterapia de cuplu / familie - 90 de min; 

psihoterapia de grup - 120 de min.

De foarte multe ori clienții întreabă: ”De câte ședințe este nevoie?” Întrebarea este pe deplin justificată din partea clientului, DAR sunt situații în care este dificil de precizat încă de la prima întrevedere. Astfel, se poate aprecia un număr de ședințe (de obicei, 10 ședințe) și se pot suplimenta în funcție de evoluția terapeutică a clientului, gradul de implicare, motivația și responsivitatea acestuia.

Prima ședință de psihoterapie

În cabinetul de psihologie / psihoterapie, în cadrul primei întâlniri, psihoterapeutul va evalua motivele prezentării clientului la cabinet: recomandarea cu care vine clientul (de ex. recomandarea unui medic psihiatru, a altui medic, a familiei, etc. sau din proprie inițiativă), problema pe care o expune, simptomele pe care le descrie, situația socio-profesională, etc.. Astfel, terapeutul poate face o analiză și poate aprecia dacă situația clientului poate fi de competența psihoterapeutului.

Terapeutul va expune clientului elemente din structura cadrului terapeutic, și anume:

• modul de lucru: individual, de cuplu/familie sau de grup;
• frecvența ședințelor;
• durata unei ședințe;
• reguli generale menționate în termenii contractuali (punctualitate, absența sau reprogramarea sedinței, condiții și modalități de plată, confidențialitatea ședințelor și limitele confidențialității,etc. ); 
• tehnici și metode psihoterapeutice folosite;
• stabilirea obiectivelor  psihoterapiei și modul de evaluare a atingerii lor;
• modul de încheiere a terapiei.

Clientul ar trebui să pregătească o ”listă a problemelor” sale cu o descriere cât mai concretă; de asemeni, ar fi indicat să fie sincer cu terapeutul și activ în dialogul cu acesta. La finalul primei întâlniri clientul este în măsură să ia decizia de a începe terapia sau nu. În realitate, se întamplă ca acesta să-și ia o marjă de 24 ore până a se decide dacă începe demersul terapeutic.

Cum decurge psihoterapia?

În cadrul primelor întâlniri (ședințele 2-3) se continuă evaluarea, anamneza clientului (experiențe anterioare, simptome, modalități de rezolvare a situațiilor dificile, etc.) și se consolidează relația terapeut-client.

Psihoterapeutul va elabora un plan terapeutic personalizat în funcție de obiectivele clientului dar și ale terapeutului, prioritare fiind ale clientului; sau se poate ajunge (de cele mai multe ori) la un acord cu redefinirea și ierarhizarea obiectivelor terapiei.

Psihoterapeutul poate aplica clientului și un chestionar ce evidențiază trăsăturile de personalitate ale acestuia astfel încât să se poată exclude metode sau tehnici pe care un client nu le agrează.

Obiectivele terapiei pot fi atinse etapizat sau concomitent, în funcție de motivația clientului, resursele clientului și conștientizarea îndeplinirii lor.  Noile comportamente de gestionare a situațiilor problematice trebuie ”cimentate” în cadrul terapiei astfel încât clientul să și le mențină și după încheierea terapiei.

Psihoterapia necesită implicarea activă a celor două părți (terapeut-client) pentru un demers terapeutic reușit.

SUCCES vs EȘEC psihoterapeutic?

Structura planului psihoterapeutic (obiectivele terapiei) poate fi modificată pe parcursul terapiei în funcție de intensitatea simptomelor pe care le reclamă clientul; astfel, dacă un client s-a adresat terapeutului pentru un Atac de Panică dar în prezent tulburarea de somn este un simptom acut se pot reierarhiza obiectivele.

Reușita unei terapii se vede prin modul de activitate al clientului. Acesta va începe să aibă inițiativă în acțiuni, să socializeze mai mult, se reîntoarce la pasiuni, etc. Clientul poate avea feed-back-uri pozitive din partea unor persoane mai puțin apropiate pentru ceea ce este în prezent iar acest lucru îl va ajuta să conștientizeze SCHIMBAREA.

Confidențialitate în terapie și limitele acesteia

Temelia relației terapeutice o constituie CONFIDENȚIALITATEA actului terapeutic; elementele discutate în cadrul ședințelor pot fi aspecte foarte personale și ele sunt protejate de relația psihoterapeut-client. Acest aspect este menționat și în formularul GDPR.

Totodată, psihoterapeutul va informa clientul încă de la prima întâlnire despre limitele confidențialității și condiția în care aceasta încetează.